Delacroix

Clasicismul francez era ostil picturii de peisaj, care va cunoaște însă un reviriment grație romanticilor, influențați masiv de peisagiștii englezi. La salonul parizian din 1824, Turner, Bonington și Constable expun pânze ce înregistrează un interes major prin noutatea interpretării. Contactele artistice dintre Franța și Anglia, se accentuează prin Delacroix și Gericault care vizitează Albionul, având prilejul să contemple și alte tablouri. Delacroix repictează Masacrul din Chios, folosind culori mai vii, sub influența directă a lui Constable.
Peisajul romantic exaltă sentimentul omului față de natură, prezentând uneori imagini luxuriante. Nu se reduce la impresia tranzitorie, ci este construit inteligent pentru a evoca o anumită stare de spirit. Dar pictura romantică eliberează sensibilitatea de constrângerile rațiunii, încercând să surprindă și ceea ce trece dincolo de reflectarea rațională. Romanticii ofereau imaginației creatoare un teritoriu privilegiat. Exprimarea afectivă este mai complexă, realul este comutat pe alt plan unde operează fantezia. Trecută prin filtrul senzitiv, realitatea palpabilă este redată printr-o interpretare proprie. Abordarea oarecum metaforică a peisajului nu-i știrbește verosimilitatea, reîmbinarea elementelor fiind un nou procedeu artistic promovat de romantici.
Delacroix are o exprimare tumultuoasă, ce ține de originalitatea voinței sale artistice. În opoziție cu clasicismul, el revine la compoziția deschisă, tributară barochismului. Contactele preromantice și romantice cu Orientul aduc o notă de exotism, ceruri aprinse, soluri toride intens colorate invadează pictura. Tinzând spre instantaneu, temele istorice sunt interpretate într-o manieră în care clarobscurul adică opoziția lumină-umbră dobândește valențe dramatice. Pentru Delacroix sunt decisive călătoriile sale în Maroc, Algeria și Spania, unde execută schițe in aer liber, ce îi deschid noi perspective asupra problemei culorii și reflexelor. El sesizează activitatea acordurilor complementare în aer liber, precum și reacția paletei sub soarele cald al Orientului. Influența lui Delacroix asupra generațiilor de pictori care l-au urmat a fost considerabilă, impresionismul ar fi fost diferit fără „impresiile” sale.